Isus urca greu cu crucea-n spate,
Urca păcatele noastre toate,
Cu sufletul zdrobit și răni adânci
De biciul roman, coroana de spini!
Istovit de puteri urca mereu
Cu credință în Tatăl Dumnezeu,
Cămașa-i ruptă, de sânge plină...
Au traso-n sorți cei fără Lumină!
Bat ciocanele-n grabă mare
Pe Fiul cerului să-L omoare!, O, iartă-i Tată că nu știu ce fac!"
E Iubirea ce nu se stinge-n veac!
Și cu sabia-n spate L-au străpuns,
Să moară iute și-n mormânt L-au pus
Sigilat c-o piatră grea la intrare,
Păzit de soldați fără-ncetare!
După trei zile, așa cum e scris,
Din morți a-nviat, a biruit!
Isus e viu, în veci de veci e viu,
El e Hristosul, a Tatălui Fiu!
Sus la cer, El S-a suit Acasă,
Și va veni să-și ia a Lui Mireasă,
Îmbrăcat în haină de Lumină
Albă, pură-n strălucirea divină!

Amin!